In urma cu doi ani, copiii au venit la mine cu doua panze pe care desenasera ceva, nu au fost incantati de rezultate si mi le-au dat sa fac ce vreau cu ele. Am luat niste acrilic negru si am acoperit cu el panzele. Sotia mi-a zis sa desenez ceva, orice, ca sa aibe si ei amintire de la mine macar un desen in cazul in care se intampla "ceva". Nu am mai desenat de prin 1994, asa ca eram si eu curios ce ar iesi daca as incerca.
Cel din stanga a fost primul. Aveam doar cateva culori, nu a durat mult si era gata. Maxim 10 minute. Nu va pot spune ce incantati au fost ai mei. Nici mie nu-mi venea sa cred cum am irosit atata timp, orice as fi mazgalit alor mei le placea.
A doua zi am desenat pe cel din dreapta, nu a durat mult. Si acesta le-a placut desi era doar simbolic.
Lumina care bate pe ele influenteaza culorile, le-am pus intr-un loc unde puteam urmari toate schimbarile. Fericire mare pe ai mei!
Usor, usor, au inceput sa se stranga. Cel mai incantat am fost sa lucrez cu pointpen, amestecatul culorilor ma epuiza. O prietena a sotiei a venit in vizita si m-a intrebat de ce nu imi fac un blog. Am intrat pe net sa vad ce optiuni am, nu am inteles mare lucru dar am zis ca incerc. O alta prietena a vorbit cu Alm, Alm a sarit degraba in ajutor si urmarea o stiti, am povestit-o ieri:)
Multe desene le-am facut noaptea, eu neputand sa dorm stateam sa mazgalesc, dimineata le aratam alor mei rezultatele. Am un caiet in care imi scriu ideile si apoi trec la desenat, daca reusesc sa descifrez ce am scris:).
Copil fiind:) imi doream sa am propria mea carte de desene si scrieri cu foile impodobite pe margini si cu copertile groase. Anii au trecut si am uitat. Sotia a fost sa scaneze si sa imprime cateva desene pe cartoane groase, albe si lucioase, Cand a venit acasa cu teancul de desene, mi-am adus aminte de dorinta mea din copilarie, desenele imprimate pe cartoane erau de grosimea unei carti. Am avut ceva emotii, emotiile au crescut cand mi-a spus pretul:). Ma multumeam si cu o carte mai subtire:).
Blogul imi place mai mult in format wordpress, vizualizari dinamice e singura optiune care imi place pe blogger, pot urmari mai usor postarile. Inclin mai mult spre wordpress dar nu ma descurc cu setarile deloc, uit de la mana pana la tastatura:).
Am inceput sa urmaresc mai multe bloguri, unele aveau idei aproape de ale mele, nu am mai incercat sa postez desenele acelea. Lumea se face tot mai mica, postezi ceva si imediat cel din America afla. Vin din urma tinerii cu mai multa imaginatie si tehnica. Lucruri pe care eu abia le am la 42 de ani sunt ceva normal pentru tineri, s-au nascut cu ele la indemana.
Ani de zile am ignorat desenul, cand m-am reapucat de desenat, constat ca sunt deja depasit:)
Nu o spun cu amaraciune, sunt optimist, am ajuns pe locul... -1:)
Salutari si multumiri tuturor celor ce trec pe aici!
Vizualizați comentariile